joi, 22 mai 2008

"Dacă respecţi toate regulile, pierzi toată distracţia"

Cautăm distracţia (mă refer la distracţie în cel mai amplu înţeles posibil) în fiecare frântură de timp, în orice colţ de spaţiu...Încorsetaţi în propriile reguli preluate din mediul nostru, luptăm împotriva noastră pentru a ne conforma sistemului de valori şi pentru a nu deranja, a nu scandaliza pe cei din jur. Ar fi poate mai natural şi chiar mai sănătos pentru psihicul nostru să ne acordăm o libertate mai largă, însă evident nu putem trăi într-o lume anormată.
Şi atunci...ne rămâne să pendulăm între dorinţă şi voinţă, între sentiment şi raţiune, între egocentrism şi altruism, între eu şi ceilalţi. Avem diferite forme de a ne raporta la reguli, aşa cum avem moduri diverse de a iubi. Abia într-o trăire deplină a dragostei autentice putem fi cu adevărat liberi, supundându-ne unei singure reguli: "Iubeşte şi fă ce vrei!"(Sf.Augustin)

9 comentarii:

anonim spunea...

"Iubeste si fa ce vrei!"....mi se pare cam ezoteric...
Daca am face ce vrem in actul iubirii ar fi haos, spun eu. ne am "amoreza" de oricine, am face orice, fara reguli, fara oprelisti monahale, am strica relatii, casnicii...deci nu asta ar fi sensul mesajului. Regulile au fost create pentru a da o anumita normalitate lumii in care traim.
Nu crezi?...
Prin iubire oferim fericire celor din jur...dar nu e suficient sa iubeasca doar unul dintre cei doi implicati in actul iubirii, cred ca sentimentul trebuie sa fie reciproc.
Chiar daca Bakunin spune ca "Libertatea limitata a celor din jur reprezinta libertatea mea absoluta!", nu cred ca trebuie sa luam ad literam tot ceea ce spune el..sau altul. Totul e relativ.Mai ales in dragoste...
De fapt nu stiu daca tu esti adepta mesajelor tale sau doar expui idei...mai vorbim...

Anonim spunea...

"Iubeste si fa ce vrei!"....mi se pare cam ezoteric...
Daca am face ce vrem in actul iubirii ar fi haos, spun eu. ne am "amoreza" de oricine, am face orice, fara reguli, fara oprelisti monahale, am strica relatii, casnicii...deci nu asta ar fi sensul mesajului. Regulile au fost create pentru a da o anumita normalitate lumii in care traim.
Nu crezi?...
Prin iubire oferim fericire celor din jur...dar nu e suficient sa iubeasca doar unul dintre cei doi implicati in actul iubirii, cred ca sentimentul trebuie sa fie reciproc.
Chiar daca Bakunin spune ca "Libertatea limitata a celor din jur reprezinta libertatea mea absoluta!", nu cred ca trebuie sa luam ad literam tot ceea ce spune el..sau altul. Totul e relativ.Mai ales in dragoste...
De fapt nu stiu daca tu esti adepta mesajelor tale sau doar expui idei...mai vorbim...

Bianca spunea...

Nu se voia un mesaj esoteric, e chiar un citat creştin şi se referă la iubirea înţeleasă în cel mai pur şi absolut mod...nu ştiu de ce ai plecat cu gândul la "amorezare".
Iar referitor la "a fi adepta mesajelor" mele...sunt frânturi din mine, de idei, de sentiment, tulburări, căutări. Evident însă că în momentul în care le transpun în cuvinte mă expun riscului de a fi interpretate de alţii, aşa ca tine, într-un sens absolut străin punctului de origine.

Anonim spunea...

Punctul de plecare al mesajului tau este unul laic si intr adevar ajungi la sfarsit la un citat luat din invatatura crestina. Stiind ca Sf. Augustin a fost o persoana lumeasca, devenind apoi un sceptic veritabil si ajungand apoi in sfera de influnta a iluminismului, am interpretat spusele tale ca atare.Inteleg acum, ca ceea ce ai scris de a lungul timpului pe acest bloog te caracterizeaza si sunt"...franturi" din tine. Nu am vrut sa intru mai profund in intimitatea ta, deoarece cred ca nu asta e scopul comentariilor, dar tind sa cred ca esti putin ravasita sufleteste.
Revenind la mesajul tau, adaug la cele scrise ca tot ceea ce asculta regulile logicii noastre este omenesc, ceea ce transcede logica noastra este divin...asta pt a impaca, oarecum, doua puncte de vedere...
eu sunt o persoana mai realista, si nu pot vedea lucrurile altfel decat sunt...nu ma pot indoi de certitudinea existentei noastre, dar ma pot indoi de "iubirea inteleasa in cel mai pur si absolut mod". Si intreb acum:Ce insemna, de fapt, iubirea?

Bianca spunea...

A căuta nu înseamnă a fi răvăşit...
A nu avea curajul să ieşi din tipare nu înseamnă a fi realist...
Oricum bună ultima întrebare - un bun subiect de meditaţie, căci evident nu există un răspuns simplu, clar şi atotcuprinzător în ce priveşte definirea iubirii (cel puţin eu nu-l am)

Anonim spunea...

...Ce este iubirea?...sa inteleg ca cineva de pe acest blog a gasit raspunsul??

Anonim spunea...

Cred ca fiecare dintre noi a gasit raspunsul la intrebarea Ce este iubirea ?
Iubirea este ceea ce simti atunci cand tii in brate persoana iubita, sunt acei fluturasi din stomacul tau atunci cand iti saruti iubita, este acel sentiment minunat pe care il atunci cand iti vezi iubita dupa mai multe zile in care nu ai vazut-o.
Fiecare are viziunea sa asupra definirii acestui sentiment, asa ca iubirea este ceea ce vrei tu.
Sa fiti iubiti!!!

Anonim spunea...

ce este iubirea? am crezut candva ca stiu raspunsul....dar timpul, faptele, omul de langa mine mi a aratat ca ma insel..nu stiu ce este iubirea, ce stiu este ca doare. si ma refer nu doar la durerea interioara, ci la cea fizica. probabil fiecare dintre noi a cunoscut fiorul iubirii, si nu ma refer la iubirea fata de aproapele tau, deoarece este o sintagma relativa, ma refer aici la cea pe care i o porti unui "El" sau unei "Ea".in cazul meu unui barbat...un barbat care a gasit de cuviinta sa mi demonstreze ca, prin tradare, iubirea doare. sunt de prisos faptele ulterioere, cuvintele, regretele. ce a fost facut, ramane facut. si atunci ne intoarcem la adolescenta si cautam sa ne eliberam de tot ceea ce ne poate provoca durere si ne distram, sau incercam macar.deci fun, fun, fun unlimited..fara sa te ma gandesti la cele ce urmeaza.dupa aceea te intorci surazatoare si accepti tradarea, pt ca nu i asa si tu, la randul tau ai tradat..
deci, nu stiu ce e iubirea(acum), dar stiu ca doare.
"toate femeile cred ca au un ideal in iubire, dar indata ce l au realizat, iubirea moare." Dumas

Bianca spunea...

Nu mi-as permite nicicand sa pretind ca stiu ce e iubirea...imi place sa cred insa ca in iubire se gaseste si forta iertarii. Mai mult iubirea ne face liberi si da libertate (pt. carcotasi: am scris "libertate, nu libertinaj"), nelasand loc conceptelor de tradare sau razbunare.
Desi inteleg ultimul citat postat de anonima precedenta (apropos, de ce atata anonimat?!)...contextul nu prea il pricep - Iubirea ta s-a realizat si a murit sau inca traieste si doare?
Iar revenind la articolul meu initial, cred ca "pierdem toata distractia" daca ramanem incorsetati in reguli impuse, pe care nu le intelegem...insa nu putem "fun, fun, fun unlimited..." rupandu-ne de noi insine...eu cel putin nu pot...